Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 18 noiembrie 2015

PNŢCD revine în actul de guvernare

Jurnalistul Marius Gilezan susţine că ţărăniştii sunt din nou la putere, sub aura tehnocrată.

Jurnalistul a postat un mesaj pe Facebook prin care susţine că PNŢCD revine în actul de guvernare, după numirea lui Dan Stoenescu la Ministerul românilor de pretutindeni, a lui Costin Borc, ministru al Economiei şi Marius Bostan, ministru al Comunicaţiilor.

“PNŢCD revine în forţă în actul de guvernare. Dan Stoenescu, la Ministerul românilor de pretutindeni, un tânăr pe care l-am susţinut şi l-am recomandat la mai multe burse în străinătate pe vremea de glorie a ţărăniştilor, Costin Borc, viceprim ministru şi ministrul economiei, este fost şef de cabinet al lui Corneliu Coposu, Marius Bostan, fost lider al studenţilor ţărănişti, un om de afaceri de mare succes, este noul ministru al comunicaţiilor.
Ţărăniştii sunt din nou la putere, chiar sub aura tehnocrată”, scrie Marius Gilezan.

Mariu Ghilezan a fost redactor-şef adjunct al ziarului DIALOG LIBERAL. A studiat Jurnalistica şi Psihologia şi a urmat un stagiu în America, în urma căruia a publicat primul MANUAL DE CAMPANIE ELECTORALĂ din România.

Ca ziarist a lucrat la România Liberă, Evenimentul Zilei, Cotidianul, fiind colaborator al BBC, Europa liberă, Vocea Americii, Dilema, Observatorul cultural, Timpul, Lumea liberă (New York), Patria, Banatul, Timişoara, Luceafărul de dimineaţă. A fost lector la Institutul Diplomatic Român, Institutul Naţional de Administraţie, Transparency International, consilier la doi prim miniştri şi un primar general al Capitalei, toţi de dreapta.

preluat:
http://www.evz.ro/jurnalistul-marius-ghilezan-pntcd-revine-in-forta-in-actul-de-guvernare.html

marți, 17 noiembrie 2015

Matematic vorbind PNŢCD nu poate sa dispara!

Matematic vorbind, de ce PNŢCD nu poate sa dispara? Au ramas celebre cuvintele lui Tertullian din secolul al III-lea adresate prigonitorilor: "Sangele martirilor este samanta crestinilor. Ucideti un crestin si vor rasari in locul lui zece".

Dupa spusele domnului Corneliu Coposu avem aproximativ 270 de mii de aderenti care au fost arestati dupa Iulie 1947 iar doua treimi au murit in puscarie. Acest sacrificiu este samanta unei viitoare consolidari a partidului mai spunea domnul Coposu.

Facand niste calcule matematice simple doua treimi din 270.000 inseamna 180.000. Inmultind cu zece obtinem frumosul numar de aproximativ 1.800.000 de aderenti naturali nascuti doar din persecutiile comuniste si din lupta politica interbelica.

Acesta este potentialul politic al PNŢCD !




joi, 12 noiembrie 2015

Partidul ţară


Partidul ţară 

1848

Câmpia Libertatii - Blaj
E anul când primăvara
Renăsteam, dând lumii-ntregi mesaj
Că vrem să ne unim cu ţara.
Marea adunare nationala de la Blaj 1848

Trecu peste-un veac şi jumătate
De când Sfântul Andrei ne-aduna,
Când Avram Iancu aducea libertate
Şi Domnul naţia ne-o-ncununa.

Am stat de strajă cu partidul,
Asemeni celor ce-i urmează
Lui Decebal, Mihai Viteazul,
Ce neamul, ţara şi-o veghează.

1918

Iuliu Maniu adună oastea
Şi din Viena se-ntorc ostaşii,
Mesaj dând către toată obstea
Că ne-am unit cu ţara paşii.

Pe talpa ţării ne-am bazat
Un secol şi mai bine,
Până când hoţii ne-au trădat
Şi ne-au vândut la porţi străine.

În absenţa scutului legal
Format-am cete voiniceşti,
Am deturnat complotul liberal
Şi-am organizat gărzi ţărăneşti.

Camarila regelui am demascat
Şi-a intereselor străine,
Ce din trupul ţării au muşcat
Şi-au vrut să ne dezbine.

Cu comunismul ne-am luptat,
Sfârşind în temniţele groazei,
Torturi cumplite-am îndurat
Dar am păstrat credinţă cauzei.

1987

Anul când Coposu înscria
Partidul ţară în ilegalitate,
Principiile regăsite le alinia
Doctrinei creștin-democrate.

La Timişoara, punctul opt
Strigat-am, ca să audă
Guvernul FSN-ist corupt
Şi torţionarii plini de ciudă.

Ne-au înscenat mineriade,
Bătăi cumplite-am suferit,
Au asmuţit asupra-ne noroade
Însă în final am biruit.

*

De vrem să reclădim partidul
Pe trainice, stabile temelii,
Va trebui să implicăm poporul
Să-i fim alături zi de zi.

Durerea lui să fie şi a noastră,
A celora ce trebuie să veghăm
Legea să fie lege-n ţară,
Pe trădători să-i demascăm.

De vrem sa fim ce-am fost odată,
O faptă, o vorbă şi un gând,
Să îl cinstim pe-al nostru Tată,
În zilele de veghe pe pamânt.

Al nostru ideal să fie
Un neam, o ţară şi-un popor,
Pe vechea şi străbuna glie,
A geţilor şi dacilor.

Şi-n noua Europă unită
Sa fim exemplu luminat,
De oaste ce nu-i aservită
Vreunui prinţ sau împărat.

Globalizare pentru noi să-nsemne
O afirmare-a tot ce-avem mai sfânt,
A valorilor tradiţional eterne,
Ce ne leagă de acest pământ.

Din spiritul pământului s-alegem
Tot ce-i mai bun şi mai curat,
Doar astfel putea-v-om noi culege
Rod bun şi gând neîntinat.

Dar cum să realizăm aceasta?
Când banul totul slugăreşte,
Când dracul îşi adună oastea,
Şi tot ce-i sfânt el pângăreşte.

Prin jertfă şi prin ascultare,
Prin post şi priveghere,
Îi vom alege pe aceia care
Poporul nouă ni-i va cere.

Conduşi de aceştia laolaltă,
Preoţi şi ostaşi, cum să dăm greş?
Căci fost-am un imperiu odată,
De i-am învins chiar şi pe Perşi.

Iar mai apoi Bizanţul îl clădirăm,
Singurul imperiu milenar,
Cuvântul Domnului de-l păzirăm
Şi obiceiul popular.

*

De vrem merţane arătoase,
Şi la străini să fim datornici,
Haine de fiţe şi femei frumoase,
Unde-s bărbaţii noştri vrednici?

Cu lideri de partid pragmatici
Ce-aleargă-ntruna după bani,
Nu vom putea fi autentici,
Vom fi cel mult nişte ghiolbani.

Biserica fie Biserică,
În veci a neamului cuvânt,
Mireasa noastră de Duminică,
Dragostea noastră pe pământ.

E dreptul nostru cel de taină,
Al mântuirii neamului român,
Ca cela ce gândeşte-n română
Să fie propriul lui stăpân.

De-am asculta acea poruncă
Ce-i a aproapelui iubire,
Partidul iar o să ajungă
Unit în cuget şi simţire.

Fie ca-n viitor numele nostru
Să îl legăm de-acest popor,
S-aducem iar acasă zimbru',
Moldova-i România, fraţilor.

Şi înc-odată să răsune
A ţării voce, al străzii glas,
A unei acţiuni comune
Ce cauzei fidelă a rămas.

Veniţi, partidul ţară aşteaptă
La cumpăna dintre milenii,
Pe Calea Adevărului cea dreaptă
Ca să trezească somnul raţiunii.

de Dan Bârsan


luni, 9 noiembrie 2015

Domnului Președinte, chimistul politicii românești

Iuliu Maniu si Corneliu Coposu
Iuliu Maniu si Corneliu Coposu
Satira este o scriere în versuri sau în proză în care sunt criticate defecte morale ale oamenilor sau aspecte negative ale societății, cu intenții moralizatoare. Uneori satira este vazuta ca si  scriere sau discurs cu caracter batjocoritor, vehement. De asemenea satira este o categorie estetică din sfera comicului, care critică cu violență și caricatural pe cineva sau ceva.





Domnului Președinte, chimistul politicii românești

Poartă-o pălărie mare
A istoriei noastre legitimare
Dar n-a făcut un legământ
Dus de Maniu în mormânt

Pe seniori i-a raspopit
Si pe Lupu l-a mazilit
Iar la tribunal s-a remarcat
De pe toti i-a incurcat

Că a uzurpat partidul
O ştie tot individul
Sediul istoric l-a vândut
Ignorând al său trecut

De are sau n-are dreptate
Vinovat e de infidelitate
Şi oricum are vrea s-o-ntoarcă
Nimeni nu-l mai crede, parcă

Chiar de are o ştampilă
Ce folos, că-i inutilă
Dacă lumea nu-l ascultă
Ba îl mai cam şi insultă

El oricum ar vrea s-o ţină
C-a fost greu să o obţină
Planuri multe şi-a făcut
Mult de tot s-a prefăcut

Patriotarde el a tras
Şi pe gură şi pe nas
Însă a ajuns penibil rău
Nu-l mai crede nici dulău

Retorici multe-a susţinut
Pe unde a fost şi s-a putut
Dar mare lucru n-a făcut
În continuare-i nerecunoscut

Avea mandat ca să obţină
Cinci locuri de la oficină
Printr-o distinsă alianţă
Şi cu doctrina noastră zdreanţă

Dar nu a reuşit se pare
Să treacă pragul de salvare
El locurile nu le-a obţinut
Pentru că lumea nu l-a susţinut

Acum când iese la plimbare
Stă cu cheile în buzunare
La birou el dă cu ciocul
Să nu-i fure nimeni locul

Căci el are multe feţe
Şi mai bune şi mai creţe
Însă una şi-o ascunde
Căci nici lui nu-i corespunde

Nu întelege lumea zău
Cum se face că un lingău
Mic de stat şi urecheat
Nu mai pleacă din palat

Parcă-ar fi acolo zău
Să ne facă nouă rău
Care nu-l mai vrem şi basta
Nu-nţelege oare asta?

Să se ducă unde-o vrea
La Bruxell sau aiurea
Poate o să-şi primească zlotul
Şi-o să-i dăm la altul votul

de Dan Bârsan


Imagini cu liderii protestelor din fata sediului PNTCD Bucuresti care au loc in data de 9 Noiembrie 2015 plus imagini de la alte evenimente anterioare.


Protest in fata sediului PNTCD
Protest in fata sediului PNTCD 


Alexandru Herlea alaturi de Senior
Alexandru Herlea alaturi de Senior

Alexandru Herlea la protestele din fata sediului PNTCD Bucuresti

Alexandru Herlea la protestele din fata sediului PNTCD Bucuresti
Alexandru Herlea la protestele din fata sediului PNTCD Bucuresti


Herlea alaturi de Seniori


Alexandru Herlea Rosia Montana
Herlea protest Rosia Montana


Pavelescu nu ne reprezinta